Cât de interesaţi sunt românii de ştiinţă şi tehnologie? Un sondaj european oferă rezultate descurajatoare

În timp ce 40 la sută dintre europeni se consideră informaţi privind dezvoltările de ştiinţă şi tehnologie, iar 53 la sută se declară interesaţi, românii se consideră informaţi doar în proporţie de 25 la sută şi 37 la sută declară că sunt interesaţi.

Cei mai mulţi europeni – 39 la sută – consideră că, atunci când se iau decizii cu privire la ştiinţă şi tehnologie, cetăţenii ar trebui să fie informaţi şi să se ţină cont de opinia lor, 29 la sută dintre români împărtăşind această părere. Cei mai mulţi români – 32 la sută – consideră că cetăţenii ar trebui doar informaţii, opinie care se regăseşte în rândul a 31 la sută dintre europeni. O pondere de 12 la sută dintre europeni şi respectiv de 11 la sută dintre români au susţinut participarea şi rolul activ al cetăţenilor. O diferenţă mai mare a fost înregistrată între românii care au răspuns că nu ştiu cât ar trebui implicaţi cetăţenii – 14 la sută – şi europenii care au dat acest răspuns – 7 la sută.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Totodată, 77 la sută dintre europeni consideră că ştiinţa şi tehnologia au o influenţă pozitivă asupra societăţii, atitudine regăsită în rândul a 68 la sută dintre români. Zece la sută dintre europeni şi respectiv nouă la sută dintre români consideră că acestea au o atitudine negativă, în timp ce 13 la sută dintre europeni şi respectiv 23 la sută dintre români au răspuns că nu ştiu.

Pe de altă parte, mai mulţi români decât europeni consideră că ştiinţa şi tehnologia ne fac viaţa mai sănătoasă – 57 faţă de 50 la sută.

Însă, cu afirmaţia „Ne bazăm prea mult pe ştiinţă şi nu îndeajuns de mult pe credinţă”, sunt total de acord 48 la sută dintre români, faţă de 39 la sută din europeni, iar în total dezacord – 16 la sută din români, faţă de 32 la sută europeni.

Cu toate acestea, 75 la sută dintre români, faţă de 47 la sută dintre europeni, au studiat ştiinţe naturale sau tehnologice la şcoală, liceu sau universitate, dar numai 10 la sută dintre români, faţă de 23 la sută dintre europeni au în familie pe cineva care are sau a avut un loc de muncă sau o calificare universitară în domeniul ştiinţific sau tehnologic.

Majoritatea românilor (74 la sută), ca şi a europenilor (65 la sută), obţin informaţii privind dezvoltările din ştiinţă şi tehnologie de la televizor, 22 la sută dintre români şi respectiv 33 la sută dintre europeni – din ziare, 21 la sută dintre români şi respectiv 32 la sută dintre europeni – de pe site-uri, 17 la sută dintre români şi respectiv 26 la sută dintre europeni – din reviste, 14 la sută dintre români şi respectiv 17 la sută dintre europeni – de la radio, 11 la sută dintre români şi respectiv 14 la sută dintre europeni – din cărţi, 6 la sută dintre români şi respectiv 10 la sută dintre europeni – din media socială sau bloguri.

Cei mai bine calificaţi să le explice cetăţenilor impactul dezvoltărilor din ştiinţă şi tehnologie sunt oamenii de ştiinţă care lucrează într-o universitate sau într-un laborator guvernamental, pentru 66 la sută dintre europeni şi respectiv 58 la sută dintre români, cei care lucrează în laboratoarele companiilor private, pentru 35 la sută dintre europeni şi respectiv 32 la sută dintre români, şi asociaţiile pentru protecţia mediului înconjurător – 21 la sută dintre europeni şi respectiv 19 la sută dintre români.

Medicii sunt consideraţi mai puţin calificaţi în acest sens decât jurnaliştii de televiziune, arată răspunsurile europenilor şi, în mai mare măsură, ale românilor. Astfel, pentru jurnaliştii de televiziune au optat 20 la sută dintre europeni şi respectiv 25 la sută dintre români, pentru medici 19 la sută dintre europeni, respectiv 10 la sută dintre români, iar pentru ziarişti – 15 la sută dintre europeni, respectiv 14 la sută dintre români.

Pentru reprezentanţii guvernului, au optat şase la sută dintre europeni şi respectiv 12 la sută dintre români.

În ceea ce priveşte comportamentul responsabil faţă de societate, prin atenţia la impactul pe care îl au activităţile lor legate de ştiinţă şi tehnologie, tot oamenii de ştiinţă din universităţi şi laboratoare guvernamentale primesc cele mai multe voturi de încredere, din partea a 82 la sută dintre europeni, respectiv a 75 la sută dintre români, urmaţi de asociaţiile pentru protecţia mediului înconjurător, organizaţii ale consumatorilor şi oameni de ştiinţă care lucrează în laboratoare private.

Jurnaliştii se bucură de încrederea a 59 la sută dintre europeni, respectiv 53 la sută dintre români, fiind urmaţi de reprezentanţii industriei – 50 la sută dintre europeni, 51 la sută dintre români, şi reprezentanţii guvernului – 44 la sută dintre europeni, 45 la sută dintre români.

Sondajul Eurobarometru a fost realizat prin interviuri directe în statele membre ale Uniunii Europene pentru a evalua atitudinile cetăţenilor europeni şi ai fiecărui stat mebru în parte faţă de ştiinţă şi inovare. În perioada 26 aprilie – 14 mai 2013 au fost intervievaţi 27.563 de respondenţi din diferite grupuri sociale şi demografice. Pentru acest sondaj, mediile UE furnizate reprezintă medii UE27, dat fiind că, la momentul efectuării anchetei pe teren, Croaţia nu era încă membră a UE.

Sursa: Mediafax